Cum pot deveni muștele o sursă de proteine pentru hrană? Protagonista acestui articol este musca soldat negru. Probabil nu ai auzit încă de ea — este o descoperire relativ recentă —, dar vei afla câteva lucruri interesante în rândurile de mai jos.
Insecta este originară din America, dar astăzi s-a aclimatizat pe aproape toate continentele. Femelele își depun ouăle în resturi vegetale și în animale aflate în descompunere. Larvele se hrănesc cu deșeuri vegetale sau animale — de aceea sunt folosite la bioconversie și apar des în compost. Deși nu este o specie autohtonă, Uniunea Europeană nu o consideră invazivă: adultul este inofensiv pentru oameni, iar larvele sunt utile la gestionarea și valorificarea deșeurilor.
O femelă poate depune până la 500 de ouă într-o singură pontă. Larvele au 1 mm la eclozare, dar ajung până la 25 mm și aproximativ 0,2 g. Se hrănesc cu o mare varietate de materie organică și se adaptează ușor la ce găsesc. Ciclul complet de viață durează între 50 și 70 de zile, dacă insecta are destule resurse; adultul trăiește doar câteva zile.
Beneficiile pentru mediu
Musca are numeroase beneficii; iată-le pe cele mai importante:
- Larvele, fiind mari, împiedică alte specii de muște să își depună ouăle în aceeași materie organică, pe care o consumă înaintea lor.
- Nu sunt periculoase pentru oameni: adulții au un aparat bucal redus și pot consuma doar lichide, cum ar fi nectarul. Nu regurgitează hrana, deci nu răspândesc boli, așa cum fac alte specii de muște.
- Zboară mai puțin decât muștele obișnuite. Adulții au puțină energie, așa că sunt ușor de prins și de mutat. Nu mușcă și nu înțeapă — singura lor apărare este să se ascundă.
- De când sunt folosite în agricultură și în creșterea animalelor, testele au arătat o reducere semnificativă a bacteriei E. coli în gunoiul de grajd.
- Reduc foarte repede poluanții din gunoiul de grajd.
- Reduc mult volumul și greutatea deșeurilor organice. Colonia de larve mărunțește și amestecă hrana și produce căldură, care grăbește evaporarea apei din compost. O parte importantă din materie devine dioxidul de carbon respirat de larve și de alte microorganisme. În total, larvele reduc volumul compostului cu aproximativ 50%.
Utilizarea în alimentația umană
Și acum, partea cea mai interesantă: folosirea acestor larve în alimentația umană.
Larvele sunt o sursă importantă de proteine, pe care le acumulează din hrana consumată. Conținutul lor de proteine poate ajunge la 40%, iar larvele sunt bogate și în calciu și în alți nutrienți. Din ele se poate face făină — o variantă bună pentru cei care vor proteine din surse mai etice decât agricultura obișnuită.
Beneficiile aduse oamenilor sunt:
- Sunt pline de energie. Larvele nu fac altceva decât să mănânce: pot consuma până la de două ori greutatea lor, pentru a crește cât mai repede. Ajunse la maturitate, nu se mai pot hrăni și trăiesc doar cât să se înmulțească.
- Sunt o sursă curată de hrană și se întrețin ușor. Larvele reduc bacteriile din materia pe care o consumă, iar resturile lor se folosesc ca îngrășământ.
- Se înmulțesc foarte repede. O femelă depune până la 500 de ouă, iar ciclul de viață este mult mai scurt decât al oricărui animal de fermă — deci și producția de nutrienți este mult mai mare.
- Se cresc ușor, chiar și acasă: există dispozitive și chiar ferme complete dedicate acestei specii.
- Ajută la rezolvarea problemei deșeurilor alimentare. Larvele pot fi hrănite cu aproape orice, inclusiv cu borhot de la fabricile de bere sau cu reziduuri din producția de etanol.
Deși multă lume le consideră „scârboase” și nu le dă importanță, larvele sunt deja crescute la scară largă pentru hrana animalelor și chiar a oamenilor. Le putem crește ușor și noi, ca sursă constantă de hrană. Sunt curate, bogate în proteine și considerate printre cele mai potrivite insecte pentru consum.